floretă
Etimologie
Din franceză fleuret (după floare).
Pronunție
- AFI: /flo're.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului floretă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | floretă | florete |
| Articulat | floreta | floretele |
| Genitiv-Dativ | floretei | floretelor |
| Vocativ | floretă | floretelor |
- armă albă sportivă, cu lamă lungă și flexibilă, în patru muchii, cu gardă și mâner, folosită la exercițiile de scrimă.
- probă de scrimă cu floreta.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online