hreniță

română

Etimologie

Din hrean + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /'hre.ni.ʦə/
• AFI: /hre'ni.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului hreniță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	hreniță	hrenițe
Articulat	hrenița	hrenițele
Genitiv-Dativ	hreniței	hrenițelor
Vocativ	hreniță	hrenițelor

1. plantă erbacee, aspră la pipăit, cu frunze cu lobi dințați și cu flori mici, albe (Lepidium campestre).
2. plantă erbacee cu flori albe, mici, ale cărei frunze se întrebuințează ca salată; creson (Lepidium sativum).

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• etnarhi

Referințe

• DEX '98 via DEX online