iradia

română

Etimologie

Din franceză irradier < latină irradiare.

Pronunție

• AFI: /i.ra.di'a/

Verb

Conjugarea verbului iradia
Infinitiv	a iradia
Indicativ prezent pers. 1 sg.	iradiez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să iradieze
Participiu	iradiat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și intranz.) a trimite, a împrăștia raze de lumină, de căldură etc.; a (se) propaga; (p.anal.) a (se) răspândi, a (se) împrăștia dintr-un punct central în toate părțile.
2. (v.intranz.) (despre radiații) a cădea pe suprafața unui corp.

Cuvinte derivate

• iradiere

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• radiai

Referințe

• DEX '98 via DEX online