ispiti

română

Din slavă ispytati.

Conjugarea verbului (se) ispiti
Infinitiv	a (se) ispiti
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) ispitesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) ispitească
Participiu	ispitit
Conjugare	IV

(v.tranz.) a atrage (spre rău) a ademeni, a tenta, a momi.
(v.refl.) (înv.) a se lăsa ademenit, a cădea în ispită, a greși.
(înv.) a pune la încercare sau la o probă pe cineva sau sentimentele, caracterul cuiva.
(înv. și pop.) a cerceta, a examina; p. ext. a descoase.
(înv.) a constata; a descoperi, a afla.