jealous

De la Wikționar, dicționarul liber

engleză

(English)

Etimologie

Din franceza veche jalous, care provine din latină târzie zelosus < greacă antică ζῆλος (zêlos, „zel, sârguință, ardoare”), din ζηλόω (zēlóō, „a căutaîntreacă, a invidia”). Înrudit cu zeal, zealous.

Pronunție

  • AFI: /'dʒɛləs/


Adjectiv

jealous (comp. more jealous, sup. most jealous)

  1. gelos, stăpânit de gelozie
  2. protector, posesiv, grijuliu
  3. invidios, pizmaș, pizmuitor, ranchiunos
  4. suspicios, bănuitor

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Nota Bene

Anagrame

Referințe