măscară

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a măscări (derivat regresiv).

Pronunție

  • AFI: /məs'ka.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
măscară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ măscară măscări
Articulat măscara măscările
Genitiv-Dativ măscării măscărilor
Vocativ măscară măscărilor
  1. (pop.; mai ales la pl.) faptă sau vorbă necuviincioasă, nerușinată; ocară, obscenitate, pornografie.

Expresii

  • A face de măscară = a face de râs


Traduceri

Anagrame

Referințe