mentă
Aspect
Vezi și : menta |
Variante
Etimologie
Din latină mentha < greacă μίνθη (minthē).
Pronunție
- AFI: /'men.tə/
Substantiv
Declinarea substantivului mentă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | mentă | invariabil |
Articulat | menta | invariabil |
Genitiv-Dativ | mentei | invariabil |
Vocativ | mentă, mento | invariabil |
- (bot.) (Mentha) numele mai multor plante erbacee (medicinale) din familia labiatelor, cu frunze dințate și cu flori puternic mirositoare.
Sinonime
- (bot.) izmă
- Mentha silvestris: (bot.) izmă, (reg.) voieștniță
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
plantă; floare; condiment
|
|