mettre

De la Wikționar, dicționarul liber

franceză

Etimologie

Din franceză medie mettre, care provine din franceză veche metre < latină mittere, forma de infinitiv prezent activ pentru mittō („a trimite”).

Înrudit cu catalană metre, italiană mettere, occitană metre, metar, portugheză meter și spaniolă meter.

Pronunție


Verb

mettre

  1. (v.tranz.) a pune, a depune
    Mettre un gigot à la broche.
  2. (v.tranz.) a plasa, a amplasa, a așeza

se mettre

  1. (v.refl., urmărit de à) a-și face timp pentru, a găsi timp pentru
  2. (v.refl.) (despre îmbrăcăminte) a se încălța, a se îmbrăca
    Votre frère se met avec goût.

Sinonime

mettre

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Omofone

Locuțiuni

Expresii

Conjugare

Infinitiv mettre
Prezent continuu mettant
Trecut continuu (avoir) mis
Persoana singular plural
I II III I II III
Indicativ je tu il nous vous ils
Prezent mets mets met mettons mettez mettent
Imperfect mettais mettais mettait mettions mettiez mettaient
Trecut perfect mis mis mit mîmes mîtes mirent
Viitor mettrai mettras mettra mettrons mettrez mettront
Condițional mettrais mettrais mettrait mettrions mettriez mettraient
Subjunctiv que je que tu qu'il que nous que vous qu'ils
Prezent mette mettes mette mettions mettiez mettent
Imperfect misse misses mît missions missiez missent
Imperativ - tu - nous vous -
mets mettons mettez

Referințe