miracle
Aspect
(català)
Etimologie
Din latină mīrāculum.
Pronunție
Substantiv
miracle m., miracles pl.
- miracol, minune, minunăție
- întâmplare minunată
- He aprovat les oposicions! És un miracle.
(English)
Etimologie
Din franceza veche miracle, care provine din latină mīrāculum < mīror ("a se mira") < mīrus ("minunat"). Provine din proto-indo-europeană *smei-, *mei- ("a surâde, a fi uluit").
Pronunție
- AFI: /ˈmɪrəkəl/
Substantiv
miracle, pl. miracles
- miracol, minune, minunăție
- Many religious beliefs are based on miracles.
- întâmplare minunată
- It was a miracle that I managed to survive at all.
- lucru minunat
- The Empire State Building was a miracle of modern engineering.
Sinonime
- 1: marvel
Cuvinte derivate
Referințe
(français)
Etimologie
Din latină mīrāculum < mīror ("a se mira") < mīrus ("minunat").
Pronunție
- AFI: /mi.ʁakl/
Substantiv
miracle m., miracles pl.
- miracol, minune, minunăție
- întâmplare minunată
- C'est un miracle qu'il soit venu si vite, qu'il ait achevé si promptement cet ouvrage.