Sari la conținut

miracle

De la Wikționar, dicționarul liber

(català)

Etimologie

Din latină mīrāculum.

Pronunție

  • (occidental) AFI: /miˈɾa.kle/
  • (oriental) AFI: /miˈɾa.klə/


Substantiv

miracle m., miracles pl.

  1. miracol, minune, minunăție
  2. întâmplare minunată
    He aprovat les oposicions! És un miracle.





(English)

Etimologie

Din franceza veche miracle, care provine din latină mīrāculum < mīror ("a se mira") < mīrus ("minunat"). Provine din proto-indo-europeană *smei-, *mei- ("a surâde, a fi uluit").

Pronunție

  • AFI: /ˈmɪrəkəl/


Substantiv

miracle, pl. miracles

  1. miracol, minune, minunăție
    Many religious beliefs are based on miracles.
  2. întâmplare minunată
    It was a miracle that I managed to survive at all.
  3. lucru minunat
    The Empire State Building was a miracle of modern engineering.

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe





(français)

Etimologie

Din latină mīrāculum < mīror ("a se mira") < mīrus ("minunat").

Pronunție

  • AFI: /mi.ʁakl/


Substantiv

miracle m., miracles pl.

  1. miracol, minune, minunăție
  2. întâmplare minunată
    C'est un miracle qu'il soit venu si vite, qu'il ait achevé si promptement cet ouvrage.

Expresii