mormoloc
Etimologie
Din neogreacă μορμολύκειον (mormolýkeion, „sperietoare”), poate prin intermediul sârbocroată мрмољак (mrmoljak) sau bulgară мраморок (mramorok).
Derivare directă din greacă veche μορμολύκη (mormolýki) (Diculescu, Elementele, 486), este mai puțin probabilă.
Pronunție
- AFI: /mor.mo'lok/
Substantiv
| Declinarea substantivului mormoloc | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mormoloc | mormoloci |
| Articulat | mormolocul | mormolocii |
| Genitiv-Dativ | mormolocului | mormolocilor |
| Vocativ | mormolocule | mormolocilor |
- (zool.) larvă cu coadă a batracienilor în prima fază de dezvoltare, având branhii în loc de plămâni.
- (fig.) (fam.) om molatic, lipsit de energie, încet în mișcări.
- (fig.) epitet glumeț dat copiilor mici.
Sinonime
- 1: (zool.) (reg.) gândălac, lingurice, moacă, vițelar, lingura-popii, lingurița-zânei, (prin Ban.) linguruș
Vezi și
Traduceri
larvă de batracieni
|
|