năbuși
Etimologie
Din sârbocroată nabušiti.
Pronunție
- AFI: /nə.bu'ʃi/
Verb
| Conjugarea verbului năbuși | |
| Infinitiv | a năbuși |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
năbuș |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să năbușe |
| Participiu | năbușit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz. și refl.) (pop.) a (se) sufoca, a (se) înăbuși.
- (v.tranz.) (fig.) a împiedica dezvoltarea, desfășurarea sau manifestarea unei acțiuni, a unui proces, a unui sentiment etc.
- (v.tranz.) (fig.) a face să nu se vadă, să nu se simtă, să nu se audă.
- (v.tranz.) a potoli, a stinge focul.
- (v.intranz.) (adesea fig.) a se revărsa, a inunda; a invada.
- (v.intranz.) (despre sânge, lacrimi) a podidi.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online