nobil

De la Wikționar, dicționarul liber
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
nobil

română

Etimologie

Din latină nobilis, germană nobel, italiană nobile, franceză noble.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
nobil
Singular Plural
Masculin nobil nobili
Feminin nobilă nobile
Neutru nobil nobile
  1. care dă dovadă de generozitate, de cinste, de spirit de abnegație; capabil de sentimente înalte; generos, ales.
    Om nobil.
  2. care face cinste, care onorează, care pune într-o lumină favorabilă pe cineva.
    O acțiune nobilă.
  3. distins, elegant, desăvârșit; grațios.
  4. care se distinge prin anumite caracteristici de superioritate.
  5. care face parte din nobilime.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
nobil
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nobil nobili
Articulat nobilul nobilii
Genitiv-Dativ nobilului nobililor
Vocativ nobilule nobililor
  1. persoană care face parte din nobilime.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe