notifica
Aspect
Etimologie
Din franceză notifier < latină notificare.
Pronunție
- AFI: /no.ti.fi'ka/
Verb
Conjugarea verbului notifica | |
Infinitiv | a notifica |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
notific |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să notifice |
Participiu | notificat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a aduce la cunoștință (în mod oficial); a înștiința (în scris); a trimite o notificare.
- (v.tranz.) a nota.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online