oțărî

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din bulgară оkeрeа (ocerea).

Pronunție

  • AFI: /o.ʦə'rɨ/


Verb


Conjugarea verbului
(se) oțărî
Infinitiv a (se) oțărî
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) oțărăsc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) oțărască
Participiu oțărât
Conjugare IV
  1. (v.refl.) (pop.) a se mânia, a se înfuria; a se răsti la cineva.
  2. (v.refl. tranz.) a (se) mâhni, a (se) supăra.
  3. (v.refl.) a se înspăimânta, a se îngrozi.
  4. (v.refl.) a face grimase, a se strâmba (din cauza unei băuturi sau a unei mâncări neplăcute la gust).

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe