pionier

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din franceză pionnier, germană Pionier, rusă pioner.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
pionier
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pionier pionieri
Articulat pionierul pionierii
Dativ-Genitiv pionierului pionierilor
Vocativ pionierule pionierilor
  1. (ieșit din uz) membru al organizației de masă a elevilor de 7-14 ani, care avea ca scop educarea comunistă a elevilor.
  2. persoană care face parte dintr-un grup (de coloniști sau de emigranți) care pune bazele unei vieți civilizate într-un ținut nelocuit.
  3. (fig.) persoană care lucrează cea dintâi într-un domeniu nou, încă necercetat, care pune bazele unei metode noi, unei activități noi; deschizător de drumuri într-un domeniu oarecare de activitate.
  4. militar care face parte dintr-o unitate de geniu pregătită special pentru a executa construcțiile necesare operațiilor militare, barajele de mine etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe