Sari la conținut

pionier

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din franceză pionnier, germană Pionier, rusă pioner.

Pronunție

  • AFI: /pi.oˈnjer/
  • AFI: /pi.o.niˈer/


Substantiv


Declinarea substantivului
pionier
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pionier pionieri
Articulat pionierul pionierii
Genitiv-Dativ pionierului pionierilor
Vocativ pionierule pionierilor
  1. (ieșit din uz) membru al organizației de masă a elevilor de 7-14 ani, care avea ca scop educarea comunistă a elevilor.
  2. persoană care face parte dintr-un grup (de coloniști sau de emigranți) care pune bazele unei vieți civilizate într-un ținut nelocuit.
  3. (fig.) persoană care lucrează cea dintâi într-un domeniu nou, încă necercetat, care pune bazele unei metode noi, unei activități noi; deschizător de drumuri într-un domeniu oarecare de activitate.
  4. militar care face parte dintr-o unitate de geniu pregătită special pentru a executa construcțiile necesare operațiilor militare, barajele de mine etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe