poetic

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din neogreacă poiitkós, poiitikí < latină poeticus, poetica, italiană poetico, poetica, franceză poétique.

Pronunție

  • AFI: /po'e.tik/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
poetic
Singular Plural
Masculin poetic poetici
Feminin poetică poetice
Neutru poetic poetice
  1. care aparține poeziei, privitor la poezie.
  2. de poet.
  3. (fig.) care poate inspira pe poeți, demn de a fi motiv de inspirație; (p.ext.) impresionant, fermecător.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe