polaritate
Aspect
Etimologie
Din franceză polarité.
Pronunție
- AFI: /po.la.ri'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului polaritate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | polaritate | invariabil |
| Articulat | polaritatea | invariabil |
| Genitiv-Dativ | polarității | invariabil |
| Vocativ | polaritate | invariabil |
- proprietate a unui sistem fizic de a avea, în două puncte ale sale, caracteristici de aceeași natură, dar opuse una celeilalte.
- proprietate a unui organism vegetal sau a unei părți din el de a forma două puncte de creștere cu proprietăți diferite.
- (fil.) specie a contradicției constând în relația dintre doi termeni care prezintă cel mai mare grad de opoziție posibil și totodată se presupun reciproc, ca polii unui magnet.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online