prapur

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Origine îndoielnică.

Poate din slavă (veche) praporŭ; dar istoria cuvântului nu este clară (din neogreacă φλάμβουρον (plábouron), după Miklosich, Fremdw., 119, ipoteză improbabilă; din slavă perópană”, pariti „a zbura”, după Vasmer, II, 425, soluție puțin convingătoare). S-ar putea porni de la greacă πρατίς (pratís, „diafragmă”) (Diculescu, Elementele, 476), al cărui rezultat român *prap, ar da pluralul prapuri, învechit prapure; în acest caz ar trebui să se admită că slavă este împrumut din română.

Pronunție

  • AFI: /'pra.pur/


Substantiv


Declinarea substantivului
prapur
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prapur prapuri
Articulat prapurul prapurii
Dativ-Genitiv prapurului prapurilor
Vocativ prapurule prapurilor
  1. steag ostășesc din țările române, prins de obicei în vârful unei lănci; flamură; (p.ext.) materialul steagului descris mai sus.
  2. steag bisericesc purtat la procesiuni sau la alte solemnități religioase.
  3. (pop.) membrană care învelește diferite organe interne ale corpului, în special stomacul și intestinele; peritoneu.


Traduceri

Referințe