preambul

română

Etimologie

Din franceză préambule.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului preambul
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	preambul	preambuluri
Articulat	preambulul	preambulurile
Genitiv-Dativ	preambulului	preambulurilor
Vocativ	preambulule	preambulurilor

1. parte introductivă a unui discurs, a unei scrieri, a unei convorbiri, în care sunt expuse rezumativ problemele ce vor fi dezvoltate ulterior; introducere, precuvântare, prefață, cuvânt înainte.
2. (fig.) ceea ce constituie partea introductivă, premergătoare a unei acțiuni, manifestări etc.
3. parte introductivă a unui act important, a unui tratat internațional, care lămurește utilitatea sau necesitatea lui sau care prezintă sumar dispozițiile lui generale; expunere de motive (a unui proiect de lege).

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• preumbla

Referințe

• DEX '98 via DEX online