precupeț

română

Etimologie

Din bulgară прeкупeч (prekupeč).

Pronunție

• AFI: /pre.ku'peʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului precupeț
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	precupeț	precupeți
Articulat	precupețul	precupeții
Genitiv-Dativ	precupețului	precupeților
Vocativ	precupețule	precupeților

1. persoană care cumpăra de la producător zarzavaturi, fructe, păsări, ouă etc., pe care le revinde apoi cu preț mai ridicat, în piață sau pe străzile orașului.
2. producător individual (de legume, fructe etc.) care își vinde produsele pe piață.

Cuvinte derivate

• precupeață
• precupeți

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• perceput

Referințe

• DEX '98 via DEX online