prefira

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din pre- + fir.

Pronunție

  • AFI: /pre.fi'ra/


Verb


Conjugarea verbului
prefira
Infinitiv a prefira
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
prefir
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să prefire
Participiu prefirat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a lăsatreacă printre degete; (p.ext.) a lua rând pe rând la examinare.
  2. (v.refl.) a se perinda prin fața ochilor, prin minte etc.
  3. (v.refl.) a se infiltra, a-și face loc încetul cu încetul; a se furișa, a se strecura.
  4. (v.refl. tranz.) a (se) răsfira, a (se) răspândi, a (se) împrăștia.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe