priest
 Vezi și : Priest
|
(English)
Etimologie
Din engleză medie preist, preest, care provine din engleză veche prēost < latină târzie presbyter. Inevitabil din greacă antică πρεσβύτερος (presbúteros), din πρέσβυς (présbus, „mai bătrân”). Consolidat în engleză medie de franceză veche prestre.
Pronunție
- AFI: /ˈpɹiːst/
Substantiv
priest, pl. priests
- (rel., bis.) preot, popă, părinte
- The priest at the Catholic church heard his confession.
- (spec.; la pescuit) unealtă bontă, utilizată pentru a ucide pești
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Vezi și
vedeți și
Verb
| Conjugarea verbului to priest | |
| Infinitiv | to priest |
| Prezent simplu pers. 3 sg. |
priests |
| Trecut simplu | priested |
| Participiu trecut | priested |
| Participiu prezent | priesting |
- (rel., bis.) a preoți
Referințe
(Deutsch)
Etimologie
Din preisen.
Pronunție
- AFI: /pʀiːst/