bont

De la Wikționar, dicționarul liber
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme:
format adjectiv-nld
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme:
format substantiv-nld
Variante de scriere Vezi și : bonț

română

Etimologie

Origine necunoscută.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
bont
Singular Plural
Masculin bont bonți
Feminin boantă boante
Neutru bont boante
  1. fără vârf, cu vârful retezat, tocit, rupt.
  2. (despre degete, mâini, picioare etc.) scurt și gros.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe





maghiară

(magyar)

Etimologie

Din bon + -t.

Pronunție


Verb

  1. a demola, a dărâma
  2. a despărți, a despica, a rupe; p. ext. a tăia

Cuvinte derivate





neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Confer germană bunt.

Pronunție


Adjectiv

bont, (comp. bonter, sup. bontst)

  1. multicolor, în culori variate, policrom


Substantiv

bont n.

  1. blană