prospecta

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză prospecter.

Pronunție

  • AFI: /pros.pek'ta/


Verb


Conjugarea verbului
prospecta
Infinitiv a prospecta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
prospectez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să prospecteze
Participiu prospectat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a cerceta un teren cu scopul de a descoperi și a localiza zăcămintele minerale utile.
  2. (v.tranz.) a cerceta cererea și oferta de mărfuri de pe o piață dată.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe