pătură

De la Wikționar, dicționarul liber
O pisică pe o pătură

română

Etimologie

Din latină *pittŭla, diminutiv de la *pitta („pată”).

Alternativ pat („sol, înveliș”), plural paturi, de unde s-a refăcut un singular analogic.

Pronunție

  • AFI: /'pə.tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
pătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pătură pături
Articulat pătura păturile
Genitiv-Dativ păturii păturilor
Vocativ ' '
  1. bucată dreptunghiulară dintr-o țesătură (deasă și groasă) de lână, de fire sintetice, de bumbac, care servește mai ales la învelit.
    O pătură de bumbac.
  2. strat dintr-o substanță, dintr-o materie (care acoperă ceva în mod uniform); fiecare dintre straturile suprapuse care alcătuiesc un tot.
  3. (geol.) strat.
  4. (reg.) foaie de aluat.
  5. (fig.) categorie, treaptă sau grup social; p. ext. oamenii care alcătuiesc o asemenea categorie, treaptă sau grup social.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe