răpitoare

română

Etimologie

Din răpitor.

Pronunție

• AFI: /rə.pi'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului răpitoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	răpitoare	răpitoare
Articulat	răpitoarea	răpitoarele
Genitiv-Dativ	răpitoarei	răpitoarelor
Vocativ	răpitoareo	răpitoarelor

1. numele a două ordine de păsări de pradă (de zi sau de noapte), bune zburătoare, cu cioc gros, arcuit și încovoiat și cu picioare terminate cu gheare ascuțite și întoarse; (și la sg.) pasăre care face parte din unul dintre aceste ordine.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online