rezona

română

Etimologie

1. Din franceză raisonner, confer germană raisonnieren.
2. Din franceză résonner.

Pronunție

• AFI: /re.zo'na/

Verb

Conjugarea verbului rezona
Infinitiv	a rezona
Indicativ prezent pers. 1 sg.	rezonez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să rezoneze
Participiu	rezonat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) (înv.) a confrunta două sau mai multe judecăți pentru a trage o concluzie.
2. (v.intranz.) (rar) a se afla în rezonanță.

Sinonime

• 1: cumpăni, raționa

Cuvinte derivate

• rezon
• rezonabil
• rezonament
• rezonant
• rezonanță
• rezonare
• rezonat
• rezonator
• rezoner
• rezonimi

Traduceri

a judeca, a gândi

Vedeți traduceri pentru a raționa.

a fi în rezonanță

engleză: resonate (English)

franceză: résonner (français)

Referințe

• DEX online