rezona

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

  1. Din franceză raisonner, confer germană raisonnieren.
  2. Din franceză résonner.

Pronunție

  • AFI: /re.zo'na/


Verb


Conjugarea verbului
rezona
Infinitiv a rezona
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
rezonez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să rezoneze
Participiu rezonat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (înv.) a confrunta două sau mai multe judecăți pentru a trage o concluzie.
  2. (v.intranz.) (rar) a se afla în rezonanță.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe