româncă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din român + sufixul -că.

Pronunție

  • AFI: /ro'mɨn.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
româncă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ româncă românce
Articulat românca româncele
Genitiv-Dativ româncei româncelor
Vocativ româncă româncelor
  1. femeie care aparține populației de bază a României sau este originară din România.
  2. (pop.) țărancă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe