Sari la conținut

scăunoaie

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din scaun + sufixul -oaie.

Pronunție

  • AFI: /skə.uˈno̯a.je/


Substantiv


Declinarea substantivului
scăunoaie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scăunoaie scăunoaie
Articulat scăunoaia scăunoaiele
Genitiv-Dativ scăunoaiei scăunoaielor
Vocativ scăunoaie scăunoaielor
  1. unealtă a dulgherului sau a dogarului, constând dintr-o bancă pe care lucrătorul șade călare, pentru a putea apăsa cu piciorul pe pedala care fixează lemnul de cioplit.


Traduceri

Referințe