solistă

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din solist.

Pronunție

  • AFI: /so'lis.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
solistă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ solistă soliste
Articulat solista solistele
Genitiv-Dativ solistei solistelor
Vocativ solisto solistelor
  1. cântăreață sau instrumentistă care execută o compoziție muzicală (sau o parte dintr-o compoziție muzicală) concepută pentru o singură voce sau pentru un singur instrument.
  2. dansatoare care execută singură o piesă coregrafică sau care deține un rol principal într-o compoziție coregrafică de ansamblu.


Traduceri

Referințe