sonată

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
sonată

română

Etimologie

Din franceză sonate, italiană sonata, germană Sonate.

Pronunție

  • AFI: /so'na.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
sonată
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sonată sonate
Articulat sonata sonatele
Dativ-Genitiv sonatei sonatelor
Vocativ sonată sonatelor
  1. bucată muzicală pentru unul sau două instrumente, alcătuită din trei sau patru părți, deosebite între ele ca structură, tonalitate, ritm etc., dar care se completează într-o succesiune logică și unitară.


Traduceri

Anagrame

Referințe