nega

Vezi și : negă

română

Etimologie

Din latină negare.

Pronunție

• AFI: /neˈga/

Verb

Conjugarea verbului nega
Infinitiv	a nega
Indicativ prezent pers. 1 sg.	neg
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să nege
Participiu	negat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a contesta existența, necesitatea, obligativitatea unui lucru, a unui fenomen etc.; a nu recunoaște, a nu admite un fapt; a tăgădui.

   Neagă că ar fi fost la ...

Sinonime

• tăgădui, (livr.) denega, retracta, contesta

Antonime

• afirma, confirma, recunoaște, susține

Cuvinte derivate

• denega
• negabil
• negare
• negat
• negator
• negație, negațiune
• renega

Traduceri

a nu recunoaște ceva

catalană: negar (català) engleză: negate (English) esperanto: negi (Esperanto) estoniană: eitada (eesti) finlandeză: kieltää (suomi) franceză: nier (français) germană: verweigern (Deutsch), negieren (Deutsch)

italiană: negare (italiano) latină: negare (Latina) maghiară: tagad (magyar) portugheză: negar (português) rusă: отрицать (русский) spaniolă: negar (español) suedeză: neka (svenska)

Etimologie

Din nega.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru nega.

Referințe

• DEX online