tarabă
română
Etimologie
Din turcă tarab.
Pronunție
- AFI: /ta'ra.bə/
Substantiv
| Declinarea substantivului tarabă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tarabă | tarabe |
| Articulat | taraba | tarabele |
| Genitiv-Dativ | tarabei | tarabelor |
| Vocativ | tarabă | tarabelor |
- un fel de masă pe care negustorii (ambulanți) își expun și își vând marfa la târguri, în piețe sau pe străzi.
- tejghea (de cârciumă) la care stă negustorul.
Cuvinte derivate
Locuțiuni
- (loc.adj.) (depr.) De tarabă = de calitate proastă, (p.ext.) mahalagesc, trivial.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online