temere

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din verbul a (se) teme.

Pronunție

  • AFI: /'te.me.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
temere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ temere temeri
Articulat temerea temerile
Genitiv-Dativ temerii temerilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a teme și rezultatul ei.
  2. (înv. și pop.) sentiment de îndoială chinuitoare în ceea ce privește fidelitatea persoanei iubite.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină timēre.

Pronunție

  • AFI: /teˈmere/


Verb

  1. a (se) teme

Sinonime

Cuvinte derivate





latină

(Latina)

Etimologie

Din proto-indo-europeană *temHesi, locativ singular lui *temHos ("întunecare"). Înrudit cu sanscrită तमस् (támas) și persană تم (tam).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adverb

temerē (necomparabil)

  1. întâmplător, la nimereală; cumva
  2. fără intenție
  3. aleatoriu, contingent, întâmplător; aiurea

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate