temelie

română

Etimologie

Confer temei.

Pronunție

• AFI: /te.me'li.e/

Substantiv

Declinarea substantivului temelie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	temelie	temelii
Articulat	temelia	temeliile
Genitiv-Dativ	temeliei	temeliilor
Vocativ	'	'

1. partea inferioară a unei construcții, coloane, statui etc., prin care acestea se sprijină pe pământ.

Sinonime

• fundație, fundament, bază

Cuvinte derivate

• întemeia
• întemeiat
• întemeiere
• întemeietor
• întemeinici
• întemeinicire
• întemeinicit
• temei
• temeia, temeli
• temeinic, temelnic
• temeinici
• temeinicie
• temeinicire
• temeinicit

Cuvinte apropiate

• casă
• construcție
• edificiu

Locuțiuni

• (loc. adv.) Din (sau până în) temelii (sau temelie) = de la (sau până la) bază; cu totul, cu desăvârșire, radical.

Expresii

• A pune temelie = a pune bazele, a funda, a întemeia

Traduceri

bază

Vedeți traduceri pentru fundament sau bază.

Referințe

• DEX online