torace

română

Etimologie

Din italiană torace.

Pronunție

• AFI: /toˈra.ʧe/

Substantiv

Declinarea substantivului torace
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	torace	torace
Articulat	toracele	toracele
Genitiv-Dativ	toracelui	toracelor
Vocativ	torace	toracelor

1. cavitate în corpul vertebratelor cuprinsă între gât și abdomen, care conține principalele organe ale sistemelor circulator și respirator; coșul pieptului.
2. parte a corpului insectelor de care sunt legate picioarele.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• careto
• carote
• carteo
• cearto
• coarte
• cotare
• cerato
• creato
• croate

Referințe

• DEX '98 via DEX online