trăsnaie

română

Etimologie

Din a trăsni + sufixul -aie.

Pronunție

• AFI: /trəsˈnə.je/

Substantiv

Declinarea substantivului trăsnaie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	trăsnaie	trăsnăi
Articulat	trăsnaia	trăsnăile
Genitiv-Dativ	trăsnăii	trăsnăilor
Vocativ	trăsnaie	trăsnăilor

1. faptă ieșită din comun, năstrușnică, extravagantă; năzbâtie, poznă.
2. idee năstrușnică; născocire ciudată.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• arseniat
• etanșări
• înstărea
• râșneați
• stârneai

Referințe

• DEX '98 via DEX online