turicel
română
Etimologie
Etimologie necunoscută. Poate în legătură tor.
Pronunție
- AFI: /tu.ri'ʧel/
Substantiv
Declinarea substantivului turicel | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | turicel | turicei |
Articulat | turicelul | turiceii |
Genitiv-Dativ | turicelului | turiceilor |
Vocativ | turicelule | turiceilor |
- (bot.) (Turritis glabra, alternativ, Arabis glabra) plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunzele bazale dispuse în rozetă și acoperite cu peri, cu flori mici, albe sau gălbui.
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
|
|
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online