vânturătoare
Etimologie
Din a vântura + sufixul -ătoare.
Pronunție
- AFI: /vɨn.tu.rə'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului vânturătoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vânturătoare | vânturători |
| Articulat | vânturătoarea | vânturătorile |
| Genitiv-Dativ | vânturătorii | vânturătorilor |
| Vocativ | vânturătoare | vânturătorilor |
- mașină agricolă de sortat, care curăță semințele de impurități printr-un curent de aer produs de un ventilator și prin cernerea restului prin site.
- mașină folosită în turnătorie pentru vânturarea amestecurilor.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online