vameș

română

Etimologie

Din maghiară vámos.

Pronunție

• AFI: /'va.meʃ/

Substantiv

Declinarea substantivului vameș
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vameș	vameși
Articulat	vameșul	vameșii
Genitiv-Dativ	vameșului	vameșilor
Vocativ	vameșule	vameșilor

1. funcționar însărcinat cu controlul și cu taxarea mărfurilor care trec prin vamă.
2. (în organizarea administrativă din trecut) dregător însărcinat de domn cu încasarea veniturilor vămii.
3. persoană care lua în arendă dările pe care trebuia să le plătească cetățenii Romei și locuitorii Imperiului Roman.
4. (în credințele populare) ființă imaginară care păzește vămile văzduhului și căreia sufletul mortului îi plătește vamă ca să poată trece spre cer.

Cuvinte derivate

• vămeșesc
• vămeșie

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online