violoncel

De la Wikționar, dicționarul liber
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme:
format substantiv-nld
Exemplu de violoncel

română

Etimologie

Din italiană violoncello, franceză violoncelle.

Pronunție

  • AFI: /vi.o.lon'ʧel/


Substantiv


Declinarea substantivului
violoncel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ violoncel violoncele
Articulat violoncelul violoncelele
Genitiv-Dativ violoncelului violoncelelor
Vocativ - -
  1. instrument muzical alcătuit dintr-o cutie de rezonanță, având întinse pe una din fețe patru coarde, care vibrează când sunt atinse cu arcușul sau când sunt ciupite. Mai mare decât vioara, cu un timbru mai grav, instrumentistul îl foloseste în poziție verticală, fiind așezat pe un scaun.
  2. arta de a interpreta o compoziție muzicală la un violoncel.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri





catalană

(català)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

violoncel

  1. violoncel.





neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

violoncel

  1. violoncel.