timbru

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
timbru

română

Etimologie

Din franceză timbre.

Pronunție

  • AFI: /'tim.bru/


Substantiv


Declinarea substantivului
timbru
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ timbru timbre
Articulat timbrul timbrele
Dativ-Genitiv timbrului timbrelor
Vocativ timbrule timbrelor
  1. imprimat de dimensiuni mici, emis de stat sau de o instituție special autorizată, care se lipește pe acte oficiale sau pe scrisori și care reprezintă un impozit sau o taxă; taxă reprezentând valoarea unui timbru și care este plătită direct unei administrații publice.
  2. ștampilă aplicată de oficiile poștale, care indică locul și data plecării sau a sosirii unei scrisori.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
timbru
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ timbru timbruri
Articulat timbrul timbrurile
Dativ-Genitiv timbrului timbrurilor
Vocativ timbrule timbrurilor
  1. însușire a sunetului muzical datorită căreia se deosebesc între ele sunetele de aceeași înălțime și intensitate provenite de la surse diferite.
  2. calitate specifică a unui sunet care permite ca el să fie distins de alt sunet, independent de înălțimea, intensitatea și durata lui.
  3. (înv.) clopot, clopoțel.


Traduceri

Referințe