visătoare

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din visător.

Pronunție

  • AFI: /vi.sə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
visătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ visătoare visătoare
Articulat visătoarea visătoarele
Genitiv-Dativ visătoarei visătoarelor
Vocativ visătoareo visătoarelor
  1. persoană care visează, care este înclinată spre reverie, spre meditație; (p.ext.) persoană care este lipsită de simț practic; persoană care preconizează un ideal și îl trăiește ca pe o realitate vie, care se lasă condus de utopii.


Traduceri

Referințe