voler

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

catalană

(català)

Etimologie

Din latină vĕlle.

Pronunție

  • (occidental) AFI: /voˈleɾ/
  • (central) AFI: /buˈlɛ/
  • (oriental) AFI: /voˈlə/


Verb

  1. a vrea, a dori
  2. a merita

Cuvinte derivate


Substantiv

voler m., volers pl.

  1. bunăvoință
  2. dorință





franceză

(français)

Etimologie

Din latină volare < volō.

Pronunție


Verb

  1. a zbura
    La plupart des oiseaux volent.
  2. a pilota (un avion)
  3. (despre păsări) a plana

Sinonime

Cuvinte derivate

Expresii

Etimologie

Din latină volare < volō.

Pronunție


Verb

  1. a fura

Sinonime

Cuvinte derivate





occitană

(occitan)

Etimologie

Din latină vŏlēre < vĕlle.

Pronunție


Verb

  1. a vrea, a dori