dori

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din dor (< latină dolus).

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
dori
Infinitiv a dori
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
doresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să dorească
Participiu dorit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a fi stăpânit de tendința lăuntrică de a face, de a avea sau de a dobândi ceva; a ține, a râvni, a năzui la ceva.
    De multă vreme dorește să...
  2. a avea intenția; a vrea.
  3. a ține multvadă sau să revadă pe cineva sau ceva drag, a aștepta pe cineva sau ceva cu dor, cu nerăbdare.
    Te doresc.
  4. a simți o atracție erotică.
  5. a ura cuiva ceva.

Sinonime

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Expresii

  • A fi de dorit = a fi necesar, recomandabil, a se cuveni
  • A lăsa de dorit = a avea lipsuri, a nu satisface


Traduceri

Referințe





italiană

(italiano)

Etimologie

Derivat din dorare.

Pronunție


Verb

dori

  1. forma de persoana a II-a singular la indicativ prezent pentru dorare.
  2. forma de singular la subjunctiv pentru dorare.
  3. forma de persoana a III-a singular la imperativ pentru dorare.





papamiento

(Papiamentu)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

dori

  1. broască, brotac