zicătoare
Etimologie
Pronunție
- AFI: /zi.kə'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului zicătoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | zicătoare | zicători |
| Articulat | zicătoarea | zicătorile |
| Genitiv-Dativ | zicătorii | zicătorilor |
| Vocativ | zicătoare | zicătorilor |
- frază scurtă, uneori rimată, asemănătoare maximei, prin care poporul exprimă în mod metaforic o constatare de ordin general, filozofic, un principiu etic, o normă de conduită etc.; zicătură, zicală, proverb.
- (reg.) bucată muzicală; (p.ext.) instrument muzical.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online