greși

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din slavă grĕšiti.

Pronunție

  • AFI: /gre'ʃi/


Verb


Conjugarea verbului
greși
Infinitiv a greși
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
greșesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să greșească
Participiu greșit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a comite o greșeală; p. ext. a se înșela.
  2. (v.intranz. și tranz.) a nu nimeri ținta, obiectivul ochit; a da greș.
  3. (v.tranz.) a executa ceva greșit, rău.
  4. a lua un lucru drept altul; a încurca, a confunda.
  5. (v.intranz.) a se face vinovat de ceva față de cineva, a face cuiva un rău, un neajuns; p. ext. a păcătui.

Sinonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • A greși drumul (sau calea) = a (se) rătăci; p. ext. a se abate de la regulile morale, de conduită


Traduceri

Referințe