amărătăciune

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Amărătăciune

română

Etimologie

Din amărât + sufixul -ăciune.

Pronunție

  • AFI: /a.mə.rə.tə'ʧju.ne/


Substantiv


Declinarea substantivului
amărătăciune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ amărătăciune invariabil
Articulat amărătăciunea invariabil
Genitiv-Dativ amărătăciunii invariabil
Vocativ amărătăciuneo invariabil
  1. (bot.) (Senecio sarracenicus) plantă erbacee cu tulpină înaltă și cu flori galbene.

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe