amăruță

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare
O amăruță

română

Etimologie

Din amar + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /a.mə'ru.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
amăruță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ amăruță amăruțe
Articulat amăruța amăruțele
Genitiv-Dativ amăruței amăruțelor
Vocativ amăruțo amăruțelor
  1. (bot.) (Picris hieracioides) plantă erbacee cu tulpina dreaptă, frunzele acoperite cu peri aspri și flori galbene, dispuse în capitule.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe