anchor

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

asturiană

(asturianu)

Etimologie

Confer anchu.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

anchor m., anchors pl.

  1. (fiz.) lărgime, lățime

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe





engleză

(English)

Variante

Etimologie

Din engleză medie, care provine din engleză veche ancor, ancra < latină ancora („ancoră”), care provine sau este înrudit cu greacă antică ἄγκυρα‎ (ánkura). Ortografia a fost schimbată în secolul al XVI-lea. Înrudit cu neerlandeză anker.

Verbul provine din engleză medie anker, probabil din neerlandeză medie anker.

Pronunție

  • (Anglia) AFI: /ˈæŋkə/
  • (SUA) AFI: /ˈæŋkɚ/, /ˈeɪŋkɚ/


Substantiv

anchor, pl. anchors

  1. (nav.) ancoră
    They released the anchor when they found the perfect spot for fishing.
  2. (fig.) sprijin, suport
  3. (tel.) prezentator; (p.ext.) reporter
  4. (Internet) ancoră, reper

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Vezi și


Verb


Conjugarea verbului
to anchor
Infinitiv to anchor
Prezent simplu
pers. 3 sg.
anchors
Trecut simplu anchored
Participiu trecut anchored
Participiu prezent anchoring
  1. (nav.) a ancora, a arunca ancora
    The captain anchored our ship in the stream.
  2. (fig.) a se opri, a se fixa
  3. (fig.) a sprijini, a încuraja
  4. (tel.) a prezenta, a raporta

Sinonime

Referințe





irlandeză

(Gaeilge)

Etimologie

Din an- ‎(„rău, nenatural, nefiresc”) +‎ cor‎ („întâmplare”) (confer și droch-chor).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

anchor m.

  1. maltratare, brutalitate

Referințe